Transalpina, huhurezul si slanina

Auzisem multe pareri…ba ca Transalpina e mai frumoasa decat Transfagarasanul, ba ca Transfagarasanul e cel mai frumos drum din lume, ba ca Transalpina…. asa ca m-am hotarat sa ma conving singura.

La o luna dupa ce am fost pe Transfagarasan, ne-am facut bagajele si am pornit spre Transalpina sa vedem ce atractii turistice ne ofera si ea! Vineri la 6 seara, cu plinul facut si rovinieta verificata, ieseam din Bucuresti in directia Horezu unde aveam cazarea in seara aceea. In dimineata urmatoare, nu aveam cum sa pornim la drum fara o sesiune de shopping in centrul Horezului. Doar ca nu a fost orice fel de shopping…Prima oprire la Casa Pietraru, a carui casuta o stiam din poze.Imediat mi-a ramas sufletul la vazele expuse. In timp ce incercam sa ma hotarasc pe care sa o iau, un domn amabil s-a apropiat de mine si a inceput sa imi explice diferenta dintre ceramica de Horezu, cea bulgareasca  si alte chinezarii ce se gaseau la magazinasele din apropiere. Asa am aflat ca ceramica de Horezu este inclusa de UNESCO in Patrimoniul Cultural Imaterial si are ca principal simbol cocosul de Hurez.

A fost o adevarata lectie de istorie si traditie…La final am aflat ca am avut norocul sa imi tina aceasta lectie chiar dl Pietraru care se straduieste sa duca traditia romaneasca a olaritului mai departe. Tot el mi-a spus ca numele localitatii Horezu vine de la huhurezi, o specie de pasari de noapte ce se gaseste in padurile din zona.
Intre timp, m-am hotarat la una din vaze pe care am platit-o si am pornit apoi la drum. Daca ajungeti in zona, opriti-va si voi sa va bucurati ochii si sufletul.

De la Horezu am luat-o catre Ranca, nerabdatori sa descoperim Transalpina cel mai inalt drum din Romania (2145m). De multe ori am avut impresia ca atingem cerul si ca urmeaza sa ne pierdem printre nori atat de sus mergea drumul. A fost wow!

Te-ar putea interesa si Cand se deschide Transalpina 2024

In plus comparativ cu Transfagarasanul, unde predomina pietrele, aici peisajul se schimba trecand de la muntele golas la verdele aprins al padurii pe masura ce cobori.

Pe la mijlocul Transalpinei, am ajuns la un lac spectaculos, lacul Oasa. Rareori mi-au vazut ochii un albastru mai frumos asezat langa abruptul muntelui….. un peisaj de vis….

Am parasit Transalpina si am luat-o catre Sibiel unde am vizitat un muzeu interesant al icoanelor, pictate de oameni simpli – artisti anonimi care isi faceau culorile din materiale naturale, galbenus de ou sau ulei de in.

Tot aici am vazut ca se poate face turism de calitate si la noi. Un grup de turisti germani a fost intampinat de sateni calare imbracati traditional, care i-au condus catre pensiunea unde erau cazati. In concluzie, se poate….

Ne-am indreptat apoi pe dealul Orlatului, la o pensiune cocheta inconjurata de vii, unde am baut cel mai dulce si placut vin demidulce gustat de mine pana acum intr-o atmosfera foarte relaxata.

Duminica am luat-o catre localitatea Cristian ca sa vedem vestitul turn al Slaninii. Aici isi tineau sasii in trecut…. slanina :).Cand aveau nevoie de ea, veneau in turn si isi luau cantitatea necesara. Este interesant faptul ca dupa ce taiau din slanina, locul era stampilat cu semnul distinctiv al fiecarei familii si astfel se stia ca altcineva nu putea taia din aceeasi bucata. 

Oamenii de pe aici sunt foarte calzi si va recomand din suflet sa ajungeti si sa si degustati o bucatica de slaninuta. Mai puteti admira biserica, casuta albinelor si  multe alte surprize….Aici am avut parte de o adevarata aventura cand ghidul cetatii, dupa ce ne-a vazut atat de curiosi in privinta turnului, ne-a intrebat daca nu vrem sa ramanem la pranz…A urmat un altfel de pranz, cu sasii ramasi in sat, cu cei reintorsi din Germania si cu 2 turisti nemti rataciti prin Cristian, dar asta e o alta poveste  despre care voi scrie pe indelete cu alta ocazie. Pana atunci sa aveti un weekend wow pe Transalpina, asa cum am avut si noi!

Daca planuiesti o minivacanta aici, vezi unde sa te cazezi si verifica daca s-a deschis Transalpina inainte de a pleca la drum!